Consorţiul Nord Stream 2, ţinta viitoarelor sancţiuni europene contra Kremlinului

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ia în considerare impunerea unor sancţiuni serioase împotriva consorţiului Nord Stream 2, în cazul în care Rusia nu va accepta o încetare a focului timp de 30 de zile în Ucraina, a afirmat, ieri, Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt a Comisiei, în cadrul unei conferinţe de presă. Întrebată despre opţiunile Europei în situaţia în care Kremlinul va refuza această solicitare şi despre incidenţa celui de-al 17-lea pachet de sancţiuni economice împotriva Rusiei, Pinho a menţionat că von der Leyen a sugerat deja sâmbăta trecută o posibilă măsură în timpul unei videoconferinţe cu liderii din Germania, Franţa, Polonia şi Marea Britanie, desfăşurată în contextul vizitei sale în Ucraina, când preşedinta Comisiei a adus în discuţie posibilitatea sancţionării consorţiului care gestionează conducta de gaze naturale Nord Stream 2.

Anterior, publicaţia americană Wall Street Journal relatase că von der Leyen a purtat deja discuţii pe această temă cu cancelarul german Friedrich Merz (CDU), în cadrul unei întâlniri desfăşurate vinerea trecută la Bruxelles. Conform surselor europene citate de jurnaliştii americani, o eventuală sancţiune împotriva Nord Stream 2 ar fi separată de un nou pachet oficial de sancţiuni al Uniunii Europene, dar ar putea fi aplicată dacă Rusia refuză sau încalcă armistiţiul propus.

Această posibilă măsură vine în contextul în care aliaţii Ucrainei avertizează Moscova că o nouă escaladare a conflictului va atrage sancţiuni suplimentare. În paralel, Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută un plan amplu de interzicere treptată a importurilor de gaze din Rusia, în două etape: prima prevede, până la finalul acestui an, interzicerea achiziţiilor pe piaţa spot şi semnarea de noi contracte; a doua etapă presupune oprirea totală a importurilor de gaze ruseşti până cel târziu la sfârşitul anului 2027.

Chiar dacă oficialii UE au susţinut că acest plan va rămâne în vigoare indiferent de semnarea unui acord de pace, Wall Street Journal notează că au existat speculaţii în ultimele luni privind o eventuală relaxare a interdicţiei, în cazul în care Rusia ar accepta o înţelegere echitabilă pentru Ucraina.

Reamintim că Germania a suspendat proiectul Nord Stream 2 cu doar două zile înainte de invazia rusă din februarie 2022, în urma recunoaşterii de către preşedintele Vladimir Putin a regiunilor separatiste Doneţk şi Luhansk. La scurt timp după acest gest, fostul preşedinte american Joe Biden a anunţat sancţiuni împotriva companiei Nord Stream 2 AG şi a conducerii acesteia, afirmând anterior: "Dacă Rusia invadează Ucraina, Nord Stream 2 nu va mai exista. Vom pune capăt proiectului".

Situaţia s-a complicat şi mai mult în septembrie 2022, când ambele conducte Nord Stream au fost grav avariate în urma unui act de sabotaj în apropiere de insula Bornholm. De atunci, au circulat diverse ipoteze privind autorii atacului. Jurnalistul american Seymour Hersh a susţinut că SUA ar fi pus la cale explozia. Alţi jurnalişti germani au indicat implicarea serviciilor secrete ucrainene, însă conducerea de la Kiev a respins categoric această ipoteză în august 2024, calificând-o drept "absurdă".

Pe fondul acestor controverse, preşedintele american Donald Trump a anunţat în 5 mai 2025 că nu este dispus să deschidă o anchetă oficială pentru identificarea vinovaţilor, afirmând că "mulţi ştiu cine a aruncat conductele în aer". Amintim că, anterior, în 31 octombrie 2024, în timpul campaniei prezidenţiale, Trump a afirmat că el însuşi ar fi fost "cel care a oprit construcţia", tocmai pentru a împiedica finalizarea proiectului, în cadrul unui interviu acordat lui Tucker Carlson. Mai mult, Donald Trump a declarat în mai multe rânduri că Federaţia Rusă nu ar fi fost implicată în sabotaj, sugerând totodată că SUA ar fi avut un rol activ în incident.

În acest context tensionat, în care Europa caută să-şi reducă dependenţa energetică de Rusia, iar eforturile diplomatice pentru un armistiţiu în Ucraina continuă, discuţiile privind sancţionarea Nord Stream 2 reaprind dezbaterea geopolitică legată de securitatea energetică şi echilibrul de putere în regiune.